Hai vino!

Dorinţa ucide
şi gânduri
şi speranţe
şi vise...
Hai vino!
Cu braţele tale de foc
să mă strângi
în aşteptarea sărutul sălbatic
de sub mângâierea nopţii.
Hai vino!
Că mi-e tare dor
de şoaptele tale fierbinţi,
de gustul sărutului lacom,
de buzele strălucitoare
ce caută împlinirea.
Mi-e dor acum de trupul tău
şarpe nesfârşit de dorinţe,
foc nestins,
lumină întinsă spre tine
în încleştări clocotitoare.
Mi-e dor,
de sărutarea ta mi-e dor!

Singur aştept zorii
şi amintirea iubirii de ieri.
Răsăritul de azi e cântec răpus
pe altarul iubirii,
ce înalţă strigăte
de patimă şi dor…