vineri, 13 iulie 2012

Din întâmplare



Noi ne-am întâlnit din întâmplare
Şi-am înţeles, atunci când te-am privit,
Că zilele-mi de lunga aşteptare
În care te-am visat s-au isprăvit.

Viata mea ce ieri a fost pustie,
Face loc iubirii care creste,
Trecut-au clipe lungi de agonie,
Fericirea scrie azi a ei poveste.

Tu eşti strălucitoare ca o floare
Pe marginea drumeagului pustiu,
Care prin parfum şi prin culoare
Ademeneşti în preajmă-i viu.

Din tine simt dorinţa care curge,
Freamătul trupurilor clocotind,
Sărutul gurii care frige
Pe trupul meu ca florile căzând.

Un comentariu:

Speranta Subtire spunea...

Veronica Micle

Poezia Frumoasa, sfanta poezie

Frumoasa, sfanta poezie, Ce-ai fost unicu-mi Dumnezeu Pe dulcea ta zadarnicie Cat pret a pus sufletul meu. Cat imi parea ca sunt de mare Ca idol eu mi te-am ales, Cu ce avant si adorare Prinos adusu-ti-am ades. Adanca mea cucernicie De mitul tau cand s-a legat, Pe dulcea ta zadarnicie, Sufletu-mi jertfa ti l-a dat. (Convorbiri literare, XX (1886), nr. 9, 1 dec., p. 799)

Cand cortina cade,artistul moare incet....poetul ramane nemuritor !