Alene mă-ntind şi cu tine
Am tras draperia
Pe geam.
Mi-e sufletul plin?
Iubirea de tine?
Ori ploaia ne-mpinge la pat?
Îţi şoptesc ţie încet - te iubesc
Şi tu îmi repeţi - te doresc
E ploaia de vină? Ori locul?
Ori patul? Ori dorul?
Ori totul?
Zâmbeşti, mă alinţi,
Plin de dor,
Ochii dulce ţi-i sărut
Şi gura iubito.
Apoi…
Sărutul o ia către sân.
Alene mă-ntind şi cu tine
Alunec în somn
Şi ce vis?
E dorul de tine?
E amorul?
Sau ploaia ce-n pat ne-a trimis?
Interpretarea e personală,
Scrisă seara, la costum de gală,
Dar pentru că mi-a plăcut şi mie,
Poezia lui Adnas
Încât n-am mai putut face un pas…
Ţi-o ofer acum şi ţie…
